Contestate de sindicate, opoziţie şi unele patronate, modificările asupra Codului Muncii sunt considerate utile de specialiştii în resurse umane. Totuşi, spun ei, sunt şi prevederi care lasă loc de interpretări şi ar putea fi exploatate de unii angajatori.
Unul dintre avantajele noului Cod al Muncii, pe care Executivul şi-a asumat ieri răspunderea în Parlament, este acela că pune accent pe eficienţa angajaţilor, spune Marian Manolache, Managing Director la firma de consultanţă HR Skill Team Consulting & Training. „Cred că trebuie să lăsăm eficienţa angajatului să atârne mai mult în realizarea singuranţei păstrării locului de muncă", spune el. Totuşi, criteriile pe baza cărora se măsoară eficienţa nu sunt stabilite foarte clar, consideră Anca Berbece, manager de Resurse Umane la compania Covalact.
Codul Muncii vorbeşte despre „criterii de evaluare obiective", dar ce înseamnă acest lucru nu se spune nicăieri, fapt care lasă loc de interpretări, mai ales în cazul companiilor mici, explică ea. Specialistul în recrutare George Butunoiu crede, pe de altă parte, că noua legislaţie va creşte productivitatea muncii, iar acest lucru va duce în final la salarii mai mari pentru angajaţii buni.
Noul Cod al Muncii aduce şi o mai mare flexibilitate în negocierile dintre angajat şi angajator în ceea ce priveşte contractele de muncă, numărul de ore lucrate şi zilele libere plătite acordate angajaţilor în contul orelor suplimentare, dar şi concediile.
Potrivit vechiului Cod al Muncii, zilele libere luate în contul orelor suplimentare erau acordate în termen de 30 de zile, dar în cazul companiilor cu activitate mai intensă pe durata câtorva luni acest lucru nu era posibil. Acum, perioada a fost extinsă la 60 de zile, iar acest lucru este un avantaj şi pentru angajaţii care au nevoie de zile libere mai tîrziu, spune Anca Berbece. De asemenea, a fost eliminată