După alegerile prezidenţiale din 2008, preşedintele Barack Obama a ţinut să sublinieze că filozofia militară americană include „obligaţia morală" de intervenţie în situaţiile de criză umanitară, anunţă AFP. Şi cum preşedintele este şi Comandantul Suprem al Forţelor Armate, rămâne să vedem dacă criza umanitară din Libia se încadrează în filozofia îmbrăţişată la începutul mandatului.
Haosul şi represaliile din Libia împotriva opozanţilor lui Muammar Gaddafi îndeplinesc condiţiile unei crize umanitare, însă preşedintele american se va întâlni abia astăzi cu consilierii săi. Printre aceştia sunt Secretarul de Stat Hillary Clinton, expertul în securitate Tom Donilon, directorul CIA Leon Panetta şi oficiali de top din Pentagon, care vor suplini absenţa Secretarului Apărării Robert Gates. Împreună vor dezbate dacă criza libiană este atât de gravâ încât să îndeplinească condiţiile unei intervenţii militare.
Dar administraţia de la Washington nu este prea entuziastă la ideeea unei intervenţii militare, deoarece aceasta ar fi doar la un pas de război. Atacurile avioanelor de vânătoare libiene loiale lui Gaddafi sunt relativ răzleţe, iar o intervenţie aeriană americană s-ar putea transforma cu uşurinţă în război. Desigur, nu este exclusă nici o intervenţia terestră, însă situaţia ar putea irita pe toată lumea din Libia, inclusiv pe rebelii înarmaţi care luptă împotriva regimului.
Preşedintele Obama s-a întâlnit marţi cu premierul britanic David Cameron şi cei doi au căzut de acord că scopul lor comun este găsirea unei soluţii pentru „încetarea imediată a brutalităţilor şi violenţelor", abdicarea cât mai grabnică a lui Gaddafi şi tranziţia către democraţie a puterii libiene.
Afectate economic de criză în mod direct, Marea Britanie şi Franţa fac presiuni la ONU pentru introducerea unei dispoziţii de interdicţie în spaţiul aerian din Libia, însă cererea es