Creierul omului a devenit mai mare, iar penisul său nu mai prezintă acele excrescenţe cornoase prezente la cimpanzei şi la alte mamifere, în urma pierderii unor secvenţe de ADN de-a lungul evoluţiei sale, potrivit unui studiu publicat în revista britanică Nature, informează AFP, citată de Mediafax.

Astfel de transformări ar putea, potrivit cercetătorilor, să fi favorizat formarea cuplurilor monogame şi apariţia structurilor sociale complexe care au permis creşterea fragililor bebeluşi umani.

Gill Bejerano, de la Facultatea de medicină din cadrul Universităţii Stanford din Statele Unite, a încercat să descrie felul în care omul a dobândit de-a lungul evoluţiei sale caracteristici specifice rasei umane, prin pierderea anumitor secvenţe de ADN care controlează exprimarea unor gene.

"Morfologia simplificată a penisului" la om a favorizat "strategiile monogame de reproducere la primate", au explicat autorii studiului.

Absenţa de pe glandul penian a excrescenţelor pe bază de keratină care se găsesc la multe alte mamifere reduce sensibilitatea tactilă a penisului şi poate conduce la o durată mai mare a actului sexual la oameni, în comparaţie cu alte specii.

Secvenţa de ADN ce a fost pierdută de om joacă totodată un rol important în dezvoltarea perişorilor senzoriali (perişorii din vestibulii nazali, mustăţile) prezenţi la numeroase mamifere.

O altă secvenţă ADN dispărută la oameni se afla în proximitatea unei gene (numită supresor de tumori) care împiedică creşterea neuronilor într-o regiune specifică din creier. Această genă nu se mai poate exprima (nu mai poate produce molecula prevăzută), iar acest fapt a contribuit la dezvoltarea unui creier mai mare la oameni.

"În loc să căutăm diferenţe specifice între specii, în anumite gene specifice şi în regiuni ale genomului care există la oameni, noi ne-am pus următoarea întrebare: există