Poate fi considerat islamul o parte a Europei? Aceasta intrebare provocatoare genereaza periodic o dezbatere apriga in randul politicienilor de pe Batranul Continent.

Un punct de vedere diferit asupra problemelor religioase iscate in Europa il are publicistul Philip Bloom, citat de Deutsche Welle.

Potrivit acestuia, primitivismul gandirii in problema islamului isi are radacinile in doua iluzii istorice. Asa cum islamul se poate incadra in mai multe tipologii, nici crestinismul nu este de un singur fel.

Religiile, spre deosebire de fotbal, de exemplu, nu au reguli generale, nici nu dispun de judecatori care sa stabileasca ceea ce este drept si ce nu. Pe de alta parte, exista multe traditii si tendinte diferite.

Dar cruciadele?

Este discutabila si trimiterea la valorile iudeo-crestine, care sunt citate pentru a provoca valuri de umanitate si etica universal valabila. Pana si cartile sfinte ale celor doua religii, din trecut, au reprezentat justificari pentru crime oribile, epurare etnica si exterminari in masa, in fata carora islamistii fundamentalisti actuali ar arata la fel de nevinovati ca baietii din corul bisericii, spune Bloom.

De asemenea, se omite ca valorile societatii noastre nu sunt nici crestine, nici evreiesti, sunt de departe non-religioase. Acestea sunt valorile pe care le-am adoptat in timpul Iluminismului. Pentru a dezbate daca islamul, iudaismul, fotbalul sau orice altceva sunt parte a Europei, ar insemna sa renuntam la telul valorilor comune, care ar trebui sa ramana stabile si neclintite, chiar in vremuri de criza.

Singura modalitate in care se poate realiza acest lucru este aceea in care nu ar trebui sa acordam prioritate anumitor opinii religioase exprimate in spatiul public, aceasta pozitie fiind formulata inca de acum 250 de ani, de invatati precum Diderot.