"Aderarea României la Spaţiul Schengen. Un proces în evoluţie” - a fost tema simpozionului organizat joi, 10 martie, de către Fundaţia Europeană Titulescu, Societatea Română de Drept European, Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza” şi Asociaţia Română de Drept Internaţional. Aşa cum remarca în cuvântul introductiv prof. dr. George G. Potra, preşedintele executiv al Fundaţiei Europene Titulescu, faptul că manifestarea s-a desfăşurat la Casa Titulescu din Capitală nu este câtuşi de puţin întîmplătoare dacă ne amintim că, prin viziunea sa novatoare asupra "spiritualizării frontierelor”,Nicolae Titulescu este un precursor al demersurilor Uniunii Europene pentru crearea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie pe Bătrânul Continent.
Liniile directoare ale parcursui istoric de la Piaţa Comună la Uniunea Europeană de azi, în care este creat spaţiul liberei circulaţii a persoanelor, mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor, au fost evocate în intervenţia prof. univ. dr Nicoleta Diaconu. Am reţinut precizarea că evoluţia construcţiei europene s-a realizat într-un proces ascendent, care a inclus un plan cantitativ, prin extinderea numărului statelor membre şi unul calitativ, prin extinderea domeniilor de competenţă comunitară şi complexitatea instituţională. În acest fel, Spaţiul Schengen reprezintă complexul geo-politic de materializare a unui climat favorabil pentru punerea în valoare a drepturilor cetăţenilor statelor membre ale UE şi, totodată, a unui sistem de monitorizare şi aplicare a valorilor Uniunii.
În intervenţia sa, prof. univ. dr. Ion M. Anghel s-a concentrat asupra ideii de legitimitate a aderării României la Acordul Schengen. Firesc, domnia sa a abordat tema amânării admiterii României în Spaţiul Schengen, remarcând faptul că,în calitate de stat membru al Uniunii Europene, România se află în situaţia de a-şi fi asumat angajamente, dar