În cazul unui cutremur devastator, centrala de la Cernavoda nu poate produce un accident nuclear, susţin autorităţile române. Totuşi, autorităţile din Japonia cu siguranţă credeau de asemeni că reactoarele lor pot face faţă unor situaţii precum cutremurul de vineri, iar situarea centralei nucleare româneşti pune în pericol două mari oraşe: Bucureşti şi Constanţa.
Clădirea Centralei de la Cernavodă a fost proiectată să reziste la un cutremur de 9 grade pe scara Mercalli, dat fiind riscul mare ridicat de o astfel de instalaţie. Fiecare reactor al centralei conţine 84 tone de uraniu, în condiţiile în care pentru o bombă de puterea celei de la Hiroshima sunt necesare doar 23,4 kilograme de uraniu. Alături de Casa Poporului, centrala de la Cernavodă se află în topul clădirilor cele mai rezistente în caz de seism, din România.
"Centrala nucleara de la Cernavoda a fost proiectata sa reziste la toate tipurile de catastofe naturale. In cazul unui cutremur cu o magnitudine de opt grade pe scara Richter, centrala se opreşte singura. In conditii normale, ea este prevazuta cu cinci bariere tehnice si tot atatea administrative, iar probabilitatea ca cineva sa le treaca este zero", declara presedintele Agentiei Nucleare, Serban Constantin Valeca, la un simpozion desfasurat la Pitesti. Decizia construirii primei centrale atomonucleare la Cernavoda a fost luata in 1978. A fost proiectata pentru cinci unitati folosind tehnologia CANDU (Canadian Deuterium Uranium).
Continuarea in www.b365.realitatea.net În cazul unui cutremur devastator, centrala de la Cernavoda nu poate produce un accident nuclear, susţin autorităţile române. Totuşi, autorităţile din Japonia cu siguranţă credeau de asemeni că reactoarele lor pot face faţă unor situaţii precum cutremurul de vineri, iar situarea centralei nucleare româneşti pune în pericol două mari oraşe: Bucureşti şi Constanţa.
