Cresterea perioadei de proba, precum si posibilitatea concedierii angajatilor aflati in perioada de proba printr-o simpla notificare scrisa, prevederi care fac parte din noul Cod al Muncii, asupra caruia Guvernul si-a asumat raspunderea, ar putea da nastere unor abuzuri din partea angajatorilor.
Pe de alta parte, patronii si-ar putea da seama mai bine daca un salariat merita sau nu sa fie mentinut pe acea pozitie.
In articolul 31 al noului Cod al Muncii se prevede ca, pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca, se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice, pentru functiile de executie, si de cel mult 120 de zile calendaristice, pentru functiile de conducere.
De asemenea, pentru verificarea aptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap, perioada de proba poate sa aiba maximum 30 de zile calendaristice.
Angajatul sau angajatorul poate cere incetarea contractului individual de munca exclusiv printr-o notificare scrisa, pe durata sau la sfarsitul perioadei de proba, fara sa fie nevoie de preaviz si fara sa fie necesara o motivare a acestei decizii.
Angajatul beneficiaza de toate drepturile si are toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul colectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in contractul individual de munca.
Nu in ultimul rand, potrivit articolului 33, perioada in care se pot face angajari succesive de proba a mai multor persoane, pentru acelasi post, este de maximum 12 luni.
Reprezentantii Opozitiei au reactionat vehement si la prelungirea perioadei de proba, propunand, intr-un Cod al Muncii alternativ, realizat de USL, ca aceasta sa fie stabilita prin negociere libera intre partenerii sociali, prin contractul colectiv de munca.
Vo
