Meciurile de vineri şi sâmbătă au lucrat adânc la clasamentul Capitalei şi au făcut aşternut bun pentru gâfâiala Timişoarei în finişul său de mare ambiţie. Evident, rezultatul care pune serios pe jar fruntaşele clasamentului s-a făcut la Tg. Mureş, acolo unde gălăţenii au capotat în faţa unei echipe fripte de pericolul retrogradării. Întâlnirea celor doi foşti colegi de generaţie, Ioan Ovidiu Sabău şi Dorinel Munteanu, nu avea cum să fie una de târguială parşivă. Fiindcă antrenorii de-acum sunt precum fotbaliştii din trecut. Atât cât pot, atât cât ştiu, nu glumesc cu meseria.
De aceea înfrângerea Oţelului a fost corect interpretată de Dorinel Munteanu, cel care îşi propune să-şi trezească jucătorii la realitatea înghesuită pe care singuri şi-au creat-o. Avansul Oţelului faţă de urmăritoare poate deveni mai şubred cu trei puncte şi, în această situaţie, orice viitor accident poate fi decisiv. Nu discutăm mai mult pe această temă. Aşteptăm rezultatul strigărilor de la Timişoara şi de la Braşov (întâmplări neconsumate la ora la care scriu) pentru a evalua repoziţionarea definitivă a Politehnicii şi a Vasluiului faţă de Oţelul Galaţi.
Competiţia echipelor din Bucureşti lucrează deja cu certitudini. Steaua, Dinamo şi Rapidul fac faţă verdictelor definitive ale etapei. Sportul nu intră în această ciorbă, fiindcă echipa din Regie s-a instalat definitiv pe peronul haltei spre divizia B. Sportul a scăpat de emoţiile care fac discurs spumos la vecinele geografice.
Steaua a fost în etapa trecută fraiera turmei. Întristarea produsă la Dinamo şi în Giuleşti de nişte amărâte rezultate de egalitate a devenit nuntă mare atunci când Steaua a pierdut cu Braşovul. Fiindcă, nu-i aşa?, un punct este totuşi un punct. şi el devine zestre de fudulie atunci când adversarul care-ţi produce râie se alege cu praful de pe tobă, atunci când concurenţa se
