Relaţiile de amiciţie cresc gradul de optimism al echipei şi sporesc calitatea angajamentului luat de către angajaţi faţă de organizaţie. Pe de altă parte, există riscul ca o relaţie gestionată prost în timpul programului să ducă la distrugerea prieteniei şi în afara acestuia, dar şi la imposibilitatea de a reveni la o linie strict profesională.

Prietenia dintre doi colegi prezintă atât avantaje, cât şi minusuri, dar important este de ştiut că indiferent de contextul în care se formează, o relaţie de acest tip are nevoie de timp şi de împărtăşirea aceleiaşi viziuni bazate pe interese şi obiective comune. Totuşi, nu trebuie neglijat faptul că, atât timp cât ne petrecem cel puţin o treime din zi la birou, crearea de legături mai mult decât profesionale este cu totul verosimilă.

Oricum, dacă permitem legarea de prietenii cu colegii de la serviciu, trebuie să ne asumăm faptul că este greu să revenim la o linie strict profesională în condiţiile în care considerăm că prietenia a devenit mult prea familiară.

Diana Andreescu, managing partner, trainer şi senior HR consultant în cadrul Global Management HR (www.globalhr.ro), consideră că socializarea la serviciu este o metodă bună de dezvoltare personală, însă aceasta trebuie să fie făcută în anumite limite.

„Viaţa personală şi informaţiile legate de aceasta sunt aspecte pe care este indicat să le dezbatem în afara contextului profesional. Ceea ce este foarte important de reţinut este faptul că, odată ce ai început să discuţi viaţa personală, ţi-ai creat deja o imagine şi este foarte delicat şi dificil să revii la o linie strict profesională atunci când ai discuţii ulterioare cu colegii", precizează Diana Andreescu.

În plus, trebuie să fim atenţi la ce nivel pornim discuţiile personale. De exemplu, părerile despre locul de muncă, superiori, colegi sau nemulţumiri legate de anumite activităţi din