"O mie si una de nopti" a aprins imaginatia copiilor din intreaga lume, dar si a cautatorilor de comori, care au incercat mereu sa gaseasca pestera lui Ali Baba si a celor 40 de hoti.

Una dintre ipotezele cele mai demne de a fi luate in seama este aceea a unui arheolog turc, Tashin Ozgun, care localizeaza grota lui Ali Baba in apropierea lacului Van.

Profesor la Universitatea din Ankara, acesta a realizat o cercetare minutioasa a partii din Anatolia unde, in urma cu circa patru milenii, a existat o civilizatie infloritoare, din care s-a dezvoltat ulterior cultura hurritica.

Aici, istoricul a presupus ca ar exista si "Pestera comorilor", despre care se aminteste in numeroase povestiri din zona.

Sursele asiro-babiloniene au lasat marturie peste vremuri ca in arealul din jurul lacului Van a existat o tara cunoscuta sub numele de Niri sau Urartu.

Cel mai vestit conducator al acestui taram a fost Sardur, al carui nume este cinstit si acum de catre locuitorii din zona. Sardur si-a ridicat in Tushpa, pe o inaltime bazaltica ce poarta numele de "Colina de Aur", un palat despre care legenda spune ca ascundea multe taine, cunoscute doar de cativa initiati: sali si coridoare secrete sapate in roca tare a colinei, bogatii fara seaman ascunse in inima de piatra a muntelui, ferite de poftele navalitorilor din Ur si Ninive.

"Colina de Aur" poarta urmele unor bolti monumentale, ce par a fi fost incastrate in peretele de roca. Una dintre aceste bolti era supranumita "Poarta Muntelui", ceea ce ne poate duce cu gandul la povestea din "O mie si una de nopti".

In Urartu vietuiau mestesugari vestiti in prelucrarea metalelor, sapaturile reliefand faptul ca in urma cu circa 3.500 de ani existau numeroase cuptoare de topire, bazine pentru colectarea metalului topit si ateliere de prelucrare.

Tot a