Deşi indică probleme de structură, niciunul din blocurile oltene nu este încadrat în clasa de risc.Puţinele expertize efectuate la blocurile oltene care au ridicat probleme de structură se bat cap în cap, cele încadrate în clasa I în 2006 fiind trecute în clasa III peste doi ani.

Cât de vulnerabile sunt locuinţele oltenilor la un cutremur? „Dacă au fisuri, nu înseamnă că sunt blocuri cu risc seismic”, explică directorul Inspectoratului Teritorial în Construcţii Olt Mihai Burgă. Deşi jumătate din blocuri sunt anterioare cutremurului din 1977, iar multe au ridicat probleme legate de structură, niciuna nu este încadrată ca reprezentând pericol major de prăbuşire. „În urma expertizelor s-a făcut cosmetizare şi nimic mai mult, pentru că nu era nevoie. Deplasările la rampele de pe casa scării, cel mai des invocate, nu reprezintă motiv de panică, rampele sunt gândite să suporte deplasări pe suprafaţa de tasare”, spune Burgă.

12 blocuri pe lista de priorităţi pentru expertizare

În perioada 1993- 2007, au fost expertizate tehnic şase imobile construite între 1966- 1983, patru din Caracal ( bl A, sc 1- str. Antonius Caracalla, nr.2; Bl D- str. Iancu Jianu, nr.40; bl B17- Aleea Răsăritului, nr.1; bl M1- Aleea virgil Carianopol) şi două din Balş (b. H5- str. N. Bălcescu, nr 139; bl L1- Bălcescu, 135). Verdictul- clasa I de risc seismic. În 2008, cele patru blocuri caracalene sunt rexpertizate şi trecute în clasa III. „Problemă de interpretare”, consideră Inspectoratul în Construcţii. Tot în 2008 intră în expertiză şi două blocuri din Slatina- CAM 1 de pe bulevardul AI Cuza şi FA16 de pe Unirii, catalogate tot de clasa III. „Pentru 2011 pe lista de priorităţi la expertizare, invocând fisuri la placa de pardoseală a planşeului sau la tencuielile de suprafaţă, se află 12 blocuri din Slatina, Drăgăneşui şi Balş”, spune Miruna Sârghie, consilierul preşedintelui