Reprezentanţii Consiliului Judeţean ţin secretă lista imobilelor cu risc seismic.

Odată cu intrarea în economia de piaţă şi înlăturarea dictaturii comuniste, tot mai mulţi reşiţeni au căutat să pornească o mică afacere. Fie că a fost vorba de un magazin de bloc sau un banal atelier, au căutat spaţiul cel mai la îndemână.

Adică, din apartamentul în care locuia, omul a sacrificat o cameră pe care a făcut-o magazin. Numai că micile apartamente erau proiectate ca imobile rezidenţiale şi nu se prea potriveau nevoilor comerciale ale diferitelor magazinuţe, chioşcuri sau frizerii. Inventiv din fire, românul a găsit rapid soluţia: a spart un perete, a dărâmat un stâlp, fără să realizeze că face cel mai mare rău blocului. Acest fenomen a dus la o criză a apartamentelor la parter, iar preţul lor a crescut enorm.

Afaceriştii de moment au cumpărat apartamentele şi le-au transformat în spaţii comerciale, pe care le-au închiriat mai apoi. Fiindcă legea era extrem de permisivă, evident că toate aceste lucrări au fost făcute după cum s-a priceput fiecare, de cele mai multe ori fără proiect şi fără expertiză de specialitate. Aşa că, nu este de mirare că în câţiva ani, blocurile au început să aibă crăpături serioase şi să necesite intervenţii şi lucrări de conservare extrem de costisitoare.

Blocuri cu risc ridicat

Exemplele blocului de lângă Liceul „Traian Lalescu" sau al celui de pe strada Petru Maior, care au un risc seismic ridicat, vin să completeze tabloul. Cele mai sparte au fost blocurile din vecinătatea bulevardelor, care sunt şi cele mai crăpate. La aceasta au contribuit şi vibraţiile vechiturilor de tramvaie care au mai rămas în Reşiţa.

După marele boom economic şi marea economie duduitoare, a venit criza economică şi aproape 80% din aceste spaţii comerciale au fost închise. Dar răul a fost făcut. Cel mai grav afectate sunt blocuril