În urmă cu 35 de ani, inginerul Dale G. Bridenbaugh şi alţi doi colegi ai săi de la General Electric au demisionat în semn de protest, convinşi fiind că proiectul reactorului Mark 1 (acelaşi tip cu cele de la Fukushima) era atât de greşit, încât ar fi putut duce la un accident devastator, anunţă ABC News.

Întrebarea dacă reactoarele Mark 1 sunt capabile să reziste la presiunea uriaşă exercitată atunci când sistemul de răcire se defectează a persistat de-a lungul deceniilor, iar încercarea finală este astăzi în plină desfăşurare în Japonia. Cinci din cele şase reactoare de la centrala Fukushima Daiichi, răvăşită după cutremurul de vineri, ca urmare a exploziilor şi a scurgerilor de radiaţii, sunt Mark 1.

„Problema identificată în 1975 constă în faptul că, în proiectarea containerului, nu s-au luat în calcul sarcinile dinamice ce pot apărea odată cu pierderea lichidului de răcire", a explicat Bridenbaugh. „Sarcina de impact pe care containerul o primeşte din cauza acestei eliberări de energie îl poate face bucăţi şi ar putea duce la o eliberare de radiaţii necontrolată."

Situaţia de la centrala Fukushima Daiichi este în prezent atât de fluidă, iar detaliile despre ceea ce se întâmplă sunt atât de tulburi, încât pot trece zile sau chiar săptămâni înainte ca cineva să ştie cum se comportă învelişul izolator al unui reactor 'Mark 1' în faţa unei combinaţii devastatoare de catastrofe naturale.

Capacitatea învelişului izolator al reactorului de a rezista la evenimentele în cascadă apărute din momentul în care întreruperea electricităţii a paralizat sistemul de răcire al reactorului va constitui o întrebare crucială, pe măsură ce factorii de decizie politică reexaminează problemele de siguranţă presupuse de recurgerea la energia nucleară şi în special de utilizarea în continuare a unuia dintre cele mai vechi tipuri de reactoare aflate încă în funcţiu