Tara noastra a ajuns de mana a doua, adica second hand, deoarece politica s-a facut mereu cu mana, nu cu capul. Domnului Basescu, presedinte jucator, i s-a lasat tara pe mana, asa ca nu vrea s-o dea pe mana copilotului Ponta care nu e la mana sa.
A fi la mana cuiva a devenit necesitate stringenta pentru toata suflarea romaneasca, de la cultura, educatie si cercetare aflate la mana unui guvern incropit din oameni de toata mana, pana la economie si justitie. Parlamentul, desi sta in Casa Poporului, nu mai are demult maini.
Mana - instrument de baza al Puterii
Dl Basescu are dreptate. De la mic la mare, toti suntem convinsi ca mana e cel mai eficace instrument politic. Astfel, partidele pun mana pe putere, iar statul ajunge la mana lor. Actualmente e la mana presedintelui.
Zecile de miliarde de euro au fost imprumutate la semnul sau cu mana, curbele de sacrificiu au fost impuse tot prin mana-i grea in direct la TV. Guvernul e tot la mana sa caci nimic nu se misca fara interventia mainii sale. Nici chiar leadership-ul de partid, aliantele, majoritatile politice, oricare ar fi ele.
Guvernul are si el mana de fier. Parlamentul e la mana sa. Zice "sa traiti!" si-si asuma legile fara sa miste din loc o virgula. Consiliile locale stau si ele cu mana intinsa la Guvern, caci in Romania exista buget national, dar repartizarea nu se face dupa vreo lege echitabila pentru toti cetatenii, ci e la mana si mila Puterii.
Mana puterii e tare
In randul al doilea, se observa ca alesii, fie ai Puterii, fie ai Opozitiei, sunt la mana partidelor, aflate si ele la mana liderilor, de la varf la baza. Politia, Jandarmeria, Justitia, Educatia, Sanatatea, serviciile secrete, industria... se afla dintotdeauna sub mana tare nu neaparat a ministrilor de resort cat a celor ce i-au numit, gestioneaza bugetele, aproba inv