Accidentul nuclear teribil din Japonia are efecte asupra economiei; este distrusă o parte din avuţie şi sunt afectate fluxuri de producţie şi consum. Unele estimări plasează distrugerile cutremurului din 1995 (la Kobe) la cca 2,5% din PIB, cel de acum fiind mai devastator. A crescut incertitudinea, în condiţiile în care economia globală resimte încă acut efectele crizei financiare din Europa şi SUA. Efortul de refacere economică va mări nivelul datoriei publice.

Cât apasă accidentul nuclear asupra datoriei publice a ţării, asupra economiei? Cât de ameninţată este Japonia de nivelul datoriei publice? Aceste întrebări sunt legitime dacă avem în vedere criza datoriilor suverane în ţări din Europa, experienţa istorică în lume, care arată că după o criză financiară acută datoriile publice explodează şi unele ţări pot da faliment. De reţinut este că volumul mare al datoriei publice japoneze este urmare a spargerii bulei speculative de acum două decenii, care a deteriorat puternic bilanţuri bancare şi a pus economia pe o traiectorie de stagnare. Guvernul japonez a încercat, prin deficite bugetare, să repornească motoarele, dar fără mare eficacitate. Nota bene: datoria a fost de 130% în 1999, 150% în 2007 ajungând la peste 215% din PIB în 2010 (adică mult superior celui al Greciei, care este în jur de 125% acum).

Sunt de reţinut câteva aspecte cheie pentru judecarea situaţiei japoneze. Astfel, îndatorarea publică netă este aproape jumătate (sub 120% din PIB). Ceea ce contează mai mult este că cea mai mare parte a acestei datorii este deţinută de rezidenţi, cetăţeni şi firme. Aceasta face ca o eventuală depreciere a monedei naţionale să aibă un impact nesemnificativ asupra serviciului datoriei publice. Intervin în ecuaţie şi dimensiunea economiei, ca şi forţa ei competitivă, care fac ca yenul să nu fie lovit de îndatorarea publică datorită surplusurilor externe