Până în clasa a V-a a rămas repetent de două ori, deşi avea un IQ mai mare decât media. Prima dată a trebuit să repete clasa pentru că energia lui se transformase în violenţă şi soluţia găsită a fost de a-i pune cuţitul la gât unei colege.
A doua oară deja îşi construise o reputaţie de copil obraznic şi pentru asta profesorii i-au scăzut nota la purtare. Deranja constant orele de curs, se mişca permanent şi nu asculta de nimeni. Nicio şcoală nu îl mai vroia şi singura soluţie pe care o găseau cei din sistemul de învăţământ era să îl paseze de la o clasă la alta.
Băiatul este unul dintre cazurile de copii cu deficit de atenţie - ADHD din şcolile din România. Unul dintre elevii care nu au avut şansa de a avea o viaţă normală pentru că cei din jurul lui îl stigmatizau. Din păcate, numărul acestor copii creşte constant, iar profesorii şi părinţii nu au destule informaţii despre ADHD pentru a-i putea ajuta. De aceea, în cele mai multe cazuri, copii sunt etichetaţi drept obraznici sau needucaţi şi sunt izolaţi de societate.
Copiii fără tratament=copii fără viitor
Aproximativ 220.000 de copii din România, majoritatea şcolari, suferă de ADHD. Din aceştia doar 8.000 sunt diagnosticaţi şi urmează un tratament adecvat.
"ADHD face ca performanţele să fie scăzute fată de capacităţile reale ale copilului, scăzute pentru că este luat la ochii de profesor şi este considerat un copil rău care nu îşi face temele şi este certat. Aşa stima de sine a copilului scade, el se simte exclus, iar simptomologia creşte", spune Mircea Tiberiu, medic primar neuropsihiatrie infantilă.
Numărul copiilor cu ADHD din România creşte în fiecare an datorită unor factori care favorizează dezvoltarea simptomelor, potrivit lui Mircea Tiberiu. Aceşti factori sunt variaţi: de la lipsa locurilor de joacă unde copilul s-ar putea descărca energetic, o alimentaţie necorespunzătoa
