In Finlanda este in crestere un curent eurosceptic, curent ce deocamdata blocheaza una dintre cele mai importante decizii ale zonei euro, cea legata de instituirea si aplicabilitatea fondului de interventie financiara in zonele cu probleme.
In acelasi timp, in Japonia criza nucleara se face simtita din ce in ce mai puternic la nivelul economiei, iar Portugalia se pregateste pentru recesiune, in incercarea de a reface increderea investitorilor.
Negocierile europene de la Bruxelles cu privire la fondul de interventie pentru zona euro, in valoare de 440 miliarde de euro, depind in momentul de fata de decizia Finlandei, care si-ar putea exprima dreptul de veto.
Dupa mai multe luni de negocieri, guvernul finlandez, de obicei unul dintre membrii cei mai pro-Uniune, ar putea sa se opuna acestui pachet din cauza presiunilor crescande interne si din cauza cresterii in sondaje a unui partid populist care militeaza pentru o platforma anti-euro, informeaza Financial Times.
Obiectul negocierilor il reprezinta fondul de 440 de miliarde de euro, menit pentru interventii in situatiile de criza, care ar putea aparea in cadrul blocului european. Desi ministrii de finante au agreat ca valoarea fondului sa fie de 500 de miliarde, sistemul curent nu-si poate utiliza capacitatile depline financiare pentru a salva un stat, in conditiile in care economii majore ale zonei euro par a avea nevoie de astfel de interventii.
Desi liderii tarilor membre au ajuns la un acord cu privire la cresterea capacitatilor operative ale fondului de la 250 miliarde, cat este in prezent, la 400 miliarde, acest lucru se poate realiza doar prin dublarea garantiilor din partea tarilor cu rating maxim, printre care si Finlanda (rating care le permite accesarea ieftina a banilor din pietele financiare).
Totusi, Finlanda refuza sa participe la ac
