- Comentariu - nr. 748 / 24 Martie, 2011 La invitatia fiului meu din Canada (Toronto), ne-am pregatit din vreme cu toate problemele unei asemenea calatorii: pasapoarte electronice, bilete de avion dusintors, asigurari de sanatate, asigurarea locuintei, cadouri pentru cei dragi din Canada. Pentru sincronizarea calatoriei noastre (a sotiei si a mea) am hotarat sa ne deplasam prin firma de transport Royal, de la Targu-Mures la Budapesta, pentru a lua avionul spre Canada, via Munchen. Acum cand va scriu aceste randuri imi pare rau ca am ales sa mergem prin Ungaria. In dupa amiaza zilei de 9 martie a.c., ne-am prezentat cu bagajele (biletele de calatorie cu autocarul le-am procurat din timp) la sediul firmei din Targu-Mures si la ora 17 am pornit spre Budapesta. Am cunoscut din timp ca fiecare dintre noi poate avea un bagaj mare, de 23 kg si un bagaj de mana de 10 kg, corespunzator unui zbor cu avionul. In bagajul mare am pus, pe langa imbracamintea noastra pe timpul sederii, cadouri pentru cei dragi si 3,5 litri de tuica de foarte buna calitate pentru a inchina cate un pahar la zilele lor onomastice si de nastere, in ideea de a nu uita de unde au plecat (Ardeal). Trecerea frontierei de stat a Romaniei nu a constituit o problema pentru cei 35 de pasageri ai autocarului firmei Royal, majoritatea fiind cetateni romani de etnie maghiara care mergeau la munca sau la rude. La partea maghiara a frontierei de la Bors am fost obligati sa ne dam jos impreuna cu toate bagajele pe care le-am avut. Le-am explicat vamesilor unguri ca eu si sotia suntem doar in tranzit prin tara lor, destinatia noastra fiind Canada. Nu am avut nici un rezultat ci dimpotriva a trebuit sa desfacem bagajele si am fost verificati la sange. Evident ca la control am fost intrebati daca avem tuica la noi, am raspuns afirmativ, spunandu-le cantitatea pe care o ducem si in ce scop. Ceea ce m-a surprins a fost