Şefii centralei nucleare de la Cernavodă sunt siguri că proiectul local este mai sigur decât cel de la Fukushima (Japonia), unde principala problemă a fost cea a răcirii reactoarelor. Mai mult, ei spun că centrala de la Cernavodă rezistă la un cutremur de opt grade pe scara Richter, o intensitate puţin probabilă pentru România.
"Proiectul centralei de la Cernavodă este mai robust faţă de cel de la Fukushima. Proiectul asigură răcirea combustibilului nuclear pentru un număr considerabile de ore fără a fi necesară energia electrică. La Fukushima nu era posibil acest lucru", spune Dan Bigu, directorul de producţie al CNE Cernavodă.
În plus, Ionel Bucur, directorul CNE Cernavodă, a adaugăt că riscurile pentru o centrală nucleară precum cea din România în cazul unui eveniment extern ţin de capacitatea de răcire a combustibilului nuclear.
Oficialii spun că au avut loc evenimente ce au implicat deconectarea de la reţeaua de energie electrică naţională atât în 2008, cât şi în 2009, dar care nu au prezentat vreun pericol în ceea ce priveşte funcţionarea unităţii.
"Am avut evenimente în aprilie 2008 şi decembrie 2009 care au demonstrat că putem face faţă unor evenimente externe cum ar fi lipsa energiei electrice", spune Marian Şerban, director în cadrul centralei de la Cernavodă.
Anual se investesc în unitatea de la Cernavodă circa 15 mil. euro pentru modernizări şi retehnologizări. "CNE Cernavodă lucrează cu strategii pe cinci ani, planurile de investiţii sunt făcute până în 2022", a mai precizat Şerban.
Şefii centralei nucleare, care asigură circa 20% din producţia naţională de energie, spun că industria de profil va deveni una mai sigură după calamităţile naturale din Japonia şi efectele pe care le-au avut asupra centralei nucleare Fukushima Daiichi. Cele mai grave accidente nucleare până în prezent au avut loc în 1979 la Three Miles
