Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte ale Casei Regale din perioada interbelică este, azi, aruncat în uitare. Este vorba de realizarea unor adevărate monumente de arhitectură, care reprezintă puncte de reper pentru multe oraşe din Transilvania. Astfel, cu sprijinul Casei Regale, au fost ridicate o serie de catedrale, precum cele ortodoxe din Cluj-Napoca şi din Alba Iulia. Iată povestea catedralei din Cluj.
Cum a fost ridicată catedrala din Cluj
Catedrala ortodoxă din Cluj reprezintă, practic, prima biserică ortodoxă românească din interiorul oraşului. Mai exista o biserică ortodoxă, pe strada care se numeşte azi chiar strada Bisericii Ortodoxe, dar ea fusese ridicată de comercianţii greci din Cluj. În epocă, cei mai mulţi dintre românii din Cluj erau greco-catolici.
Proiectul ridicării catedralei ortodoxe din Cluj i-a aparţinut episcopului ortodox Nicolae Ivan. În anul 1919, el s-a adresat Consiliului Dirigent al Transilvaniei, un guvern interimar care conducerea Ardealul unit cu Ţara la 1 Decembrie 1918. Cu acordul Casei Regale, Consiliul Dirigent, condus de greco-catolicul Iuliu Maniu, a alocat suma de două milioane de coroane austro-ungare pentru ridicarea catedralei ortodoxe în parcul din faţa Teatrului Naţional Român.
A fost organizat un concurs de proiectare, câştigat de arhitecţii George Cristinel şi Constantin Pomponiu, cei care au proiectat şi Mausoleul de la Mărăşeşti. Planurile lor au înglobat elemente brâncoveneşti, specifice Valahiei. Casa Regală a sprijinit financiar ridicarea acestei catedrale. Mai mult, Casa Regală a donat un candelabru de mari dimensiuni, care poartă însemnele Familiei Regale. Candelabrul de află şi azi în naosul lăcaşului de cult. De altfel, istoria acestei catedrale este strâns împletită cu cea a Casei Regale.
Lucrările de construcţie au început în 10 septembrie 1923. La festiv