Majoritatea spitalelor private din România se feresc de cazurile dificile, deoarece nu au logistica necesară. În aceste condiţii, cel puţin deocamdată, majoritatea operaţiilor complicate se fac tot în sistemul public.
Românii vor mai avea de aşteptat încă doi-trei ani până când îşi vor putea face, în sistem privat, operaţii dificile, cum ar fi cele pe inimă ori pe creier, dacă Guvernul va ţine în stand-by legea asigurărilor private de sănătate. Cu excepţia câtorva clinici, medicina privată de la noi din ţară a luat amploare doar în cadrul acelor ramuri care sunt mai puţin costisitoare: ginecologia, oftalmologia, stomatologia, chirurgia plastică, medicina de laborator, însă specialităţi precum chirurgia generală, ortopedia, neurochirurgia sau chirurgia cardiovasculară întârzie să se dezvolte. „În mediul privat, pacienţii sunt trataţi elegant şi sunt chemaţi la medic pe bază de programări, dar nici un spital privat nu îşi poate asuma la ora actuală un politraumatism", exemplifică medicul ortoped Dia Ahmad, cu experienţă medicală atât în mediul public, cât şi în cel privat.
Cazuri expediate la spitalul public
Familia Stroe se numără printre românii care au aflat, din propria experienţă, limitările sistemului privat. „Am căutat un spital privat în care să o putem opera pe sora mea de o fractură de şold, în condiţiile în care fusese ţinută într-un spital de stat o săptămână fără să i se facă nimic. Am văzut în privat o soluţie şi am fi dat oricât să o putem opera în condiţii bune, dar în final tot în spitalul public am ajuns. În acel moment nu se mai putea pune problema transportului în străinătate", spune Maria Stroe.
De limitările sistemului privat s-a lovit şi Cristiana S. (35 de ani), care a pierdut o sarcină ce s-a lăsat cu complicaţii. „După şase luni de consultaţii pe bani grei la spitalul privat, am ajuns să fac un avort tot în spitalu