Puţină lume ştie că primul dicţionar englez-tibetan şi prima carte de gramatică a limbii tibetane, precum şi bazele tibetologiei şi studiilor budiste moderne, au fost opera lui Kőrösi Csoma Sándor, un ardelean născut acum mai bine de două secole într-un sat de lângă oraşul Covasna.
Povestea lui Csoma, filolog, orientalist şi fondator al tibetologiei (se semna cu numele Alexander Csoma de Kőrös), despre care se afirmă că ştia 13 limbi, este destul de cunoscută în universităţile din întreaga lume în care se studiază tibetologia, dar memoria lui este păstrată firav în ţara noastră: grupul şcolar din Covasna îi poartă numele, în timp ce un tablou mare, ce reproduce traseul său către Tibet, tronează în holul şcolii, iar tabla de la intrarea în satul natal, denumit româneşte Chiuruş, îi conferă în traducerea bilingvă un mic spaţiu pe care scrie Csomakőrös.
Bustul său este prezent în mijlocul satului compus din câteva zeci de gospodării, dar şi în centrul oraşului Covasna, de care aparţine şi Chiuruşul. Alte câteva străzi din judeţele locuite preponderent de etnici maghiari au străzi ce-i poartă numele. Chiar şi după două secole, în India, orice librărie respectabilă are în rafturi ediţia revizuită a dicţionarului său tibetan.
Drumul lui Csoma dintr-un mic sat ardelean către Tibet
Potrivit scrierilor lui Tivadar Duka (Viaţa şi lucrările lui Alexander Csoma de Kőrös, Londra, Trubner&Co, Ludgate, 1885 ), Csoma Sándor s-a născut la 4 aprilie 1784 (1787 sau 1788 după alte izvoare istorice), în Chiuruş, judeţul Trei Scaune. Familia sa, deşi săracă, provenea din rândul nobilimii militare care de-a lungul secolelor a apărat frontierele Transilvaniei de invaziile otomane.
Întreaga viaţă s-a pregătit, chiar şi inconştient, notau biografii săi, pentru călătoria sub semnul căreia avea să-şi trăiască existenţa: drumul către originile asiatice ale limbii ma