Foto: Steve Crisp / Reuters Recentele mişcări populare din Egipt, încheiate prin „debarcarea” preşedintelui Hosni Mubarak, au confirmat un lucru ştiut dintotdeauna: războaiele şi revoluţiile nu fac, niciodată, casă bună cu arta şi cultura. Fapt dovedit, din plin, la noi în decembrie ‘89, când Armata a tras cu tunurile şi mitralierele asupra Muzeului Naţional de Artă. Dar şi în 2003, când zeci de exponate antice, sumeriene, babiloniene şi asiriene au dispărut de la Muzeul Naţional din Bagdad.

Ultima victimă culturală a politicii militare a fost, anul acesta, prestigiosul Muzeu de Antichităţi din Cairo, locul unde supravieţuiesc vestigiile unei dintre cele mai vechi civilizaţii. Primele informaţii privitoare la dispariţia, de acolo, a unor valori culturale inestimabile au apărut la sfârşitul lunii ianuarie, când s-a vorbit doar despre o tentativă de jaf. Iniţial s-a anunţat că acea tentativă s-a soldat doar cu distrugerea parţială a aproximativ 70 de artefacte antice. Inventarele făcute ulterior au scos, totuşi, la iveală dispariţia foarte multor obiecte antice, de o valoare inestimabilă. Este vorba despre statuete antice din lemn aurit, sceptre, vase plus alte statuete din bronz, toate aparţinând tezaurului descoperit în celebrul mormânt al tânărului faraon Tutankamon. Revista Sciences et Avenir a făcut publică o listă cu 54 de artifacte antice dispărute în jaful din 28 ianuarie.

Oficialităţile au mai anunţat că 16 dintre obiectivele antice dispărute au reapărut, într-un mod foarte ciudat, la Muzeul din Cairo, fapt care a făcut ca anumite suspiciuni de corupţie să planeze asupra unora dintre foştii conducători ai instituţiei care vor fi cercetaţi într-o anchetă oficială. Ulterior s-a aflat că şi alte situri arheologice egiptene au fost mai mult sau mai puţin jefuite. Dacă în Egiptul de Sus, în zone precum Assuan sau Theba, situaţia a putut fi ţinută sub