Jucătorii străini, atraşi de randamentele încă ridicate la titlurile de stat româneşti, sunt cei care stau în spatele aprecierii tot mai rapide a leului din ultimele săptămâni, iar principala întrebare este acum cât de mult va permite BNR să coboare cursul. Jucătorii străini, atraşi de randamentele încă ridicate la titlurile de stat româneşti, sunt cei care stau în spatele aprecierii tot mai rapide a leului din ultimele săptămâni, iar principala întrebare este acum cât de mult va permite BNR să coboare cursul.
Riscul este ca o apreciere prea rapidă a cursului să fie urmată de o depreciere la fel de abruptă, care ar accelera şi mai tare inflaţia.
BNR a calculat vineri un curs de 4,0881 lei pentru un euro, cu 1,39 bani mai puţin decât în ziua precedentă. Euro a coborât astfel la nivelul la care se tranzacţiona în martie anul trecut. Dolarul a pierdut 1,7 bani, coborând la 2,8876 lei, după ce a înregistrat deprecieri în faţa euro pe pieţele internaţionale.
Întărirea leului a fost stimulată săptămâna trecută şi de declaraţiile mai multor oficiali ai BNR - culminând cu intervenţia de miercuri a viceguvernatorului Cristian Popa - care au afirmat că mişcarea este determinată de piaţă, iar leul se află încă în linie cu fundamentele economice.
"Ar putea să apară cumpărări de euro la niveluri de 4-4,05 lei pentru un euro, având în vedere că viceguvernatorul Popa a menţionat şi că BNR «rămâne preocupată» de volatilitatea excesivă. Totuşi, având în vedere amplitudinea mişcării de până acum, nu putem exclude niveluri de curs între 3,9 şi 4 lei pentru un euro", comentează Nicolaie Alexandru-Chideşciuc, economistul-şef al ING. El spune că forţele pieţei pot explica scăderea din ultimele săptămâni ale euro, dar consideră în continuare că BNR s-a aflat iniţial în spatele vânzărilor de valută, ca reacţie la accelerarea inflaţiei din februarie. "Corecţii
