In ziua "derbiului" cu Luxemburg, cand toti ochii erau atintiti asupra glumei de echipa pregatita de Razvan Lucescu, 11 pusti, imbracati in galbenul care ne scotea pe strazi in '94, au obtinut calificarea la un turneu final de Campionat European.
Echipa nationala de juniori sub 17 ani a disputat meciul decisiv pe teren strain, in Ungaria, si nu s-a facut de ras.
Timisoreanul Filip a profitat de o gafa a fundasilor maghiari, a pivotat frumos in careul advers si a reusit sa deschida scorul inca din minutul 2. A urmat apoi o bijuterie a lui Iulian Rosu, jucator legitimat la Steaua, care a dublat avantajul Romaniei transformand impecabil o lovitura libera de la 25 de metri.
Meteahna antrenorilor roman, de a retrage imediat echipa in defensiva, l-a cuprins si pe selectionerul Vasii, iar adversarii au redus din diferenta cu 7 minute inainte de final, prin Szecsi.
Finalul de meci a fost unul electrizant. In ultimul minut, arbitrul dicteaza un penalti pentru unguri in urma unui duel in careul nostru. Acelasi Szecsi vine sa execute. Mijlocasul maghiar isi aseaza balonul, isi alege un colt si trage, insa a uitat probabil ca in poarta Romaniei se afla "uriasul" Branescu, goalkeeperul cumparat recent de Juventus reusind sa "scoata" cu un plonjon de zile mari.
Au urmat 3 minute de panica, micii nostri reprezentanti grabindu-se sa respinga, de cele mai multe ori la intamplare, fiecare balon adus de maghiari spre poarta noastra.
Fluierul de final a venit intr-un tarziu si imaginea de pe cocheta arena ungara este superba. Jucatori ai nationalei se imbratiseaza, plang de bucurie si ii multumesc lui Dumnezeu pentru o calificare la un turneu final. In careul pe care nu l-a mai parasit, capitanul Branescu cade in genunchi si nu isi poate opri lacrimile. Imediat, colegii vin si il imbratiseaza, se joaca "gramada cere