După ce Parlamentul European declinase iniţial competenţa Oficiului European de Luptă Antifraudă în investigarea lui Adrian Severin, Legislativul a revenit asupra deciziei - dar parţial.

În 22 martie, la două zile după apariţia articolului din Sunday Times care îi incrimina pe trei parlamentari europeni, printre care şi Adrian Severin, pentru ilegalităţi comise în funcţie, birourile celor trei acuzaţi erau sigilate şi puse sub pază de către autorităţile Parlamentului European. OLAF s-a sesizat din oficiu - aceasta este procedura corectă în asemenea cazuri - şi a cerut acces la informaţiile aflate în birourile respective.

Preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a respins cererea OLAF, pe motiv că anchetarea parlamentarilor nu intră în competenţele instituţiei, nefiind comisă nici o fraudă. Conform legislaţiei europene, numai autorităţile judiciare naţionale pot ancheta parlamentarii - în cazul lui Severin, responsabila este aşadar Direcţia Naţională Anticorupţie, care se şi sesizase, de altfel, demarând ancheta în 21 martie.

După ce OLAF a adus noi argumente juridice, Buzek a declarat că acceptă ca OLAF să participe la anchetă, punându-le la dispoziţie investigatorilor materialele incriminatorii primite de către Parlamentul European de la jurnaliştii de la Sunday Times. Accesul la birourile parlamentarilor a fost însă din nou refuzat.

„Nu suntem fericiţi"

În ciuda colaborării Parlamentului European la investigaţie, anchetatorii OLAF sunt nemulţumiţi: „Nu putem spune că suntem fericiţi, am fi fericiţi dacă investigatorii noştri ar putea accesa birourile în cauză", a declarat pentru România Liberă o sursă din cadrul instituţiei. Ancheta condusă de OLAF este, de altfel, una administrativă şi nu una penală, OLAF neavând dreptul de a cere ridicarea imunităţii parlamentare a anchetaţilor. Când investigaţiile vor fi terminate, OLAF