„Asediaţii liberi” – spectacolul organizat cu ocazia zilei naţionale a Greciei (25 martie) – a umplut până la refuz Sala Caragiale a Teatrului Naţional din Bucureşti.
Spectacolul, care a beneficiat de sprijinul Ambasadei Elene la Bucureşti şi al Fundaţiei Culturale Dimitrie şi Elena Grigoriadi, a fost inspirat de creaţia poetică omonimă a poetului naţional al Greciei Dionysios Solomos.
Un cuvânt greu de spus în ceea ce priveşte coregrafia şi concepţia artistică l-a avut Amalia Strinopoulou, coregraf din Grecia. Aceasta a ţinut să sublinieze că tema aleasă a fost „una diacronică, ce uneşte poporul grec cu cel român”. Poemul grecesc se referă la ideea de a fi liber, de a te putea exprima exact aşa cum simţi, de a crea, de a gândi fără nici o restricţie, de a nu ţine cont de nici o regulă. Fiecare om are dreptul să se exprime aşa cum simte el.
Atmosferă
Luminile se sting. Afroditi Ioannidou, actriţă, a Teatrului de Stat al Greciei de Nord, începe să recite bineînţeles în greceşte, şi fiind ajutată cu traducerea în limba română de tinerele actriţe Gina-Alina Patilea şi Fineta Grigorescu. Totul captează de la bun început atenţia publicului. Apoi începe dansul. Muzica libertăţii este resimţită din ce în ce mai tare. Muzică grecească, îmbinată cu indiană, şi cu cea a unui compozitor francez, dar şi a unui compozitor englez. Trupa de dans Vertige, prin mişcările suave şi încărcate de sentimente, a făcut publicul să aplaude frenetic. Paşi mici, dar siguri, ochii spectatorilor aţintiţi spre scenă, mâini pregătite pentru a aplauda.
Libertate
Amalia Strinopoulou abordează în spectacolele ei o problematică profundă, cu valoare universală. Este şi cazul „Asediaţilor liberi”. Doamna Strinopoulou s-a născut la Grevena. Trăieşte şi îşi desfăşoară activitatea profesională în Salonic şi Bucureşti. A studiat filologia engleză la Uni
