Într-o întâlnire din 15 octombrie 2009, se arată într-o telegramă trimisă de ambasadă două săptămâni mai târziu, că reprezentantul FMI Tonny Lybeck a spus ambasadorului că vizita de evaluare va trebui amânată până când un nou cabinet va fi în funcţie şi aprobat de Parlament.

Prezentul deficit de conturi şi inflaţia au crescut mai repede decâ t s-a prezis iniţial. Totuşi, FMI va trebui să judece în mod crucial imposibilitatea României de a face reforme structurale majore până la sfârşitul anului va afecta plata următoarei tranşe în decembrie.

Deşi România a rămas până acum în ţinta de deficit al PIB convenit cu FMI, guvernul încă se bazează pe banii FMI (aproape 1,5 miliarde de euro) pentru plata salariilor, pensiilor şi a altor cheltuieli vitale. Economia arată ceva semne de revenire. Între timp, Ministerul Finanţelor se luptă să vândă suficiente datorii pe piaţa internă pentru a finanţa deficitul.

"În absenţa infuziei FMI, Guvernul României poate face faţă unei cumpene financiare severe până în decembrie”. La întâlnirea din 15 octombrie, reprezentantul FMI, a rezumat chestiunile esenţiale legislative pe care FMI încă le cere să fie aprobate în România în 2009, printre care şi "o lege a responsabilităţii fiscale” care să restructureze modul în care guvernul dirijează bugetul anuail şi exerciţiile de previziune. Lybek a insitat că, indiferent de mediul politic, bugetul pe 2010 trebuie să fie aprobat de Parlament pentru a demonstra că din punct de vedere politic, România se angajează să respecte acordul cu FMI pe 2010.

Această problemă a fost repetată ambasadorului pe 26 octombrie şi de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, care a spus că toate partidele au declarat o susţinere emfatică pentru acord, dar că acum tebuie să demonstreze, în timpul campaniei prezidenţială şi după, că angajamentul lor este real.

Guvern