Sâmbătă seară, în Jukebox, peste 700 de spectatori au urmărit "pe viu" concertul unui grup legendar, care, în clasamentele anilor ’60, se "bătea" cu Beatles şi Rolling Stones. A fost ca o întoarcere în timp, deoarece Animals ne-a readus pe toţi în atmosfera acelor ani, când se cânta "cinstit", fără "artificii" sau computere, când doar cei talentaţi cu adevărat aveau privilegiul de a urca pe scenă. Baby Let Me Take You Home, It’s My Life, I Put a Spell On You, Bright Lights Big City, I Believe To My Soul, I’m Crying, Dimples, Roadrunner, Don’t Let Me Be Misunderstood, See See Rider, Suzie Q, Bring it On Home To Me, Don’t Bring Me Down, Inside Looking Out, Keep on Running (dedicată lui Spencer Davis, care n-a ajuns la Bucureşti din motive de sănătate), We Gotta Get Out of This Place, Boom Boom şi, cireaşa de pe tort, House of the Rising Sun au fost cântecele anilor ’64-’66, care au entuziasmat audienţa.
Cu două piese (The House Of The Rising Sun şi We Gotta Get out of This Place) în clasamentul "500 Greatest Songs of All Time" al revistei Rolling Stone, Animals este una dintre cele mai solicitate trupe din industria muzicală, cu sute de concerte pe an. Muzicienii au o valoare incontestabilă şi o vastă experienţă: solistul şi basistul Peter Barton a cântat cu Swinging Blue Jeans, Hilton Valentine’s Animals, organistul Mickey Gallagher – fost în Animals în ’65-’66 – cu Ian Dury & Blockheads, Clash (London Calling), Robbie Williams şi Paul McCartney, printre alţii. Ceilalţi doi sunt toboşarul John Steel (împreună cu Eric Burdon, cofondator al grupului Animals) şi chitaristul John E. Williamson, unul dintre cei mai experimentaţi chitarişti din Marea Britanie.
Sâmbătă seară, în Jukebox, peste 700 de spectatori au urmărit "pe viu" concertul unui grup legendar, care, în clasamentele anilor ’60, se "bătea" cu Beatles şi Rolling Stones. A fost c
