Tocmai din cauza dificultăţii de încasare a taxelor şi impozitelor, statul a fost de acord în acest an să acorde eşalonări ale debitelor, ca o măsură de sprijin a mediului de afaceri aşteptată de ani buni. Eşalonarea poate fi un semn că şi structurile Fiscului au conştientizat faptul că măsurile clasice de recuperare a datoriilor către stat, prin popriri de conturi şi sechestre instituite asupra bunurilor, nu mai dau randamentul scontat, putând duce, eventual, la închiderea unor firme şi transformarea unor angajaţi din plătitori de taxe şi impozite în asistaţi social, lucru care creşte cheltuielile statului. În Timiş, ca de altfel în toată ţara, măsurile dure de recuperare a debitelor datorate statului nu par să mai aibă efectul aşteptat, fiind foarte puţine firmele sau persoanele cu lichidităţi care se arată interesate de bunurile scoase la licitaţie, chiar şi când acestea sunt la preţuri-chilipir.
Un blocaj generalizat
Eşalonarea care se va acorda în acest an firmelor care au probleme cu plata impozitelor către stat reprezintă un efect al randamentului slab obţinut în ultima vreme de metodele clasice, dure, de recuperare a debitelor datorate statului. Nici sechestrarea bunurilor, nici popririle de conturi nu au dus la recuperări spectaculoase ale arieratelor datorate statului, firmele vizate, afectate de blocajul financiar generat de criză, intrând de multe ori în insolvenţă.
Înainte de a decide acordarea eşalonărilor la plata impozitelor datorate statului, Fiscul a încercat totuşi, la începutul acestui an, o amplă campanie de recuperări.
La nivel naţional, aproximativ 77.000 de firme au fost executate silit, în ianuarie şi februarie. S-au blocat, din ianuarie şi până în prezent, 170.546 de conturi ale firmelor şi persoanelor fizice şi s-a pus sechestru pe bunuri în valoare de aproximativ 2,41 miliarde d