Adunarea generală a Academiei Române s-a reunit azi cu prilejul împlinirea a 145 de ani de la înfiinţarea instituţiei, în cadrul evenimentului având loc lansarea Dicţionarului Tezaur al Limbii Române

Academia Română a fost creată, la 1/13 aprilie 1866, sub denumirea de Societatea Literară Română, informeaza Agerpres. Devenită în august 1867 Societatea Academică Română, iar din martie 1879, Academia Română, înaltul for de cultură a fost conceput încă de la început ca o instituţie naţională. Acest lucru a fost exprimat atât prin componenţa sa - membri aleşi din toate provinciile româneşti: patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania şi Basarabia şi câte doi din Banat, Bucovina, Maramureş -, cât şi prin programul anunţat.

Scopul său a fost elaborarea ortografiei şi gramaticii limbii române, începerea şi realizarea unui dicţionar român.

Printre primii membri s-au numărat personalităţi importante ale vieţii culturale şi naţionale din întreg spaţiul românesc: Iosif Hodoş din Maramureş, Timotei Cipariu şi George Bariţiu din Transilvania, Andrei Mocioni (Mocsony) şi Vicenţiu Babeş din Banat, Alexandru Hurmuzachi din Bucovina, Vasile Alecsandri şi Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian şi C.A. Rosetti din Muntenia.

Pe 30 martie 1879, se înfiinţa, prin lege, Academia Română, care era declarată institut naţional şi avea trei secţii: Secţiunea literară - literatură, artă, filologie şi filozofie; Secţiunea istorică - istorie, geografie şi ştiinţe sociale; Secţiunea ştiinţifică - ştiinţe teoretice şi aplicate.

Ca instituţie naţională, Academia Română a împlinit, în plan cultural şi ştiinţific, unirea românilor înainte ca ea să se fi produs în plan politic.

În Academia Română s-au regăsit de-a lungul timpului reprezentanţi marcanţi din toate domeniile ş