Strasbourg, 5 aprilie 2011 Comisia Europeană, prin preşedintele său, Jose Barroso, a răspuns întrebărilor adresate la începutul lunii februarie a acestui an, de către europarlamentarii Victor Boştinaru, Adrian Severin, Catherine Trautmann (preşedinta delegaţiei socialiste franceze) şi Glennis Willmott (preşedinta delegaţiei laburiste britanice), referitoare la influenţa exercitată de Executivul comunitar asupra justiţiei din România. Cei patru eurodeputaţii semnalau la acea dată faptul că, la anumite decizii ale instanţelor române, în speţă decizia arestării preventive a Preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, printre motivele care stau la baza hotărârilor, este menţionat şi „impactul asupra celor care monitorizează România pe probleme de corupţie". În condiţiile în care singura instituţie care monitorizează în prezent România pentru corupţie este Comisia Europeană, prin Mecanismul de Cooperare şi de Verificare, eurodeputaţii au întrebat executivul comunitar dacă exercitarea, sub orice formă, a unor presiuni este compatibilă cu mandatul acestei instituţii, cu principiul separării puterilor sau cu principiul independenţei justiţiei? De asemenea, eurodeputaţii au mai cerut Comisiei Europene să explice de ce aceasta acceptă să fie menţionată în astfel de manevre politice naţionale, dacă a exercitat presiuni asupra României să impună astfel de decizii, ce ar trebui făcut pentru a combate percepţia publică conform căreia Comisia a exercitat presiuni asupra sistemului judiciar din Româniaşi dacă aceste consecinţe derivă din maniera în care a fost gestionat Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei, aplicat României din anul 2007. Pentru toate aceste întrebări, răspunsul Comisiei Europene a fost „negativ", adăugându-se şi faptul că această instituţie „nu şi-a exercitat influenţa în ancheta menţionată şi nici în altă situaţie". Eurod