Soluţia folosită de autorităţile din Europa ar reduce consumul de gaz, pierderile şi costurile de furnizare a căldurii. Conducerea Centralei Electrice de Termoficare (CET) a preferat, în schimb, să modernizeze magistralele din oraş.
Consilierul local Radu Botez propune ca soluţie renunţarea la sistemul centralizat de încălzire şi transformarea actualelor puncte termice în centrale de cartier.
„CET are două minusuri esenţiale. Unul este de ordin economic pentru că CET funcţionează din 2004 cu pierderi de zeci de milioane de euro pe an. Al doilea este de ordin moral, în condiţiile în care CET dă căldură pentru 55.000 de familii, dar toţi ieşenii contribuie cu taxe şi impozite care ajung la CET ca dobândă la împrumuturi sau subvenţii“, susţine consilierul.
Pierderi anuale de 18 milioane de euro
Majoritatea autorităţilor din Europa au apelat la această variantă. „În cele mai multe ţări UE nu există conceptul ca mulţi kilometri de ţevi să aducă agentul termic la marginea oraşului, cu pierderi enorme“, explică Botez.
Şefii din Primărie ar putea investi 18 milioane de euro, adică pierderile CET-ului într-un an, pentru montarea centralelor de cartier, în medie una la 1.000 de familii. Ulterior, investiţia ar putea fi recuperată de la asociaţiile de proprietari, care ar administra aceste centrale.
Locuitorii din Sibiu sau Cluj, oraşe care au implementat această soluţie, au un consum de gaz metan şi pierderi de producţie mult mai mici, costuri cu întreţinerea şi manopera scăzute, dar şi mai puţine emisii de noxe. În timp ce edilii nu au soluţii pentru scoaterea CET-ului din faliment, şeful societăţii susţine că montarea centralelor de cartier ar pune în pericol viaţa ieşenilor.
Invocă lipsa terenului
„Avem nişte studii de fezabilitate care arată clar care este cea mai bună soluţie. Au fost patr