25.000 de oameni decedează anual în UE din cauza infecţiilor cu bacterii rezistente la tratament medicamentos. România nu are o politică de utilizare a antibioticelor, ca restul ţărilor europene. Consecinţa: aceste medicamente se prescriu haotic şi nu ştim care sunt mai eficiente.

Rezistenţa la medicamentele antimicrobiene cu care întreg Globul se confruntă în prezent va face incontrolabile multe boli infecţioase şi deja ucide un număr tot mai mare de oameni. Avem nevoie de mai multe măsuri pentru a combate această rezistenţă, semnalează specialiştii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, care este marcată astăzi şi a cărei temă în acest an este combaterea rezistenţei la antimicrobiene.

Se prescriu haotic la noi

Pentru Europa, cea mai mare problemă o reprezintă rezistenţa la antibiotice, susţin reprezentanţii OMS. „În România, aceasta este cu atât mai mult o problemă, în condiţiile în care nu avem o politică naţională de utilizare a antibioticelor, aşa cum au mai toate celelalte ţări. Ar trebui să existe nişte standarde conform cărora să fie clasificate în antibiotice de primă intenţie şi antibiotice de rezervă. Doar în tratamentul ­TBC-ului există o astfel de politică. Pentru celelalte ­boli se utilizează cam orice", susţine prof. dr Ioan Fulga, şeful Catedrei de Farmacologie a UMF „Carol Davila". Am avea nevoie, de asemenea, de o statistică naţională privind cazurile de rezistenţă la antimicrobiene cu care ne confruntăm.

Rezistenţa microbilor diferă de la o regiune geografică la alta, în funcţie de antimicrobienele utilizate, pentru că există deosebiri în această privinţă. „De exemplu, cloramfenicolul, un antibiotic cu spectru larg, este foarte puţin utilizat la noi, aceasta în special din cauza unui efect advers manifestat rar, dar grav: aplazia medulară. În Bulgaria, în schimb, a fost administra