În urma solicitării făcute de către Ministerul Agriculturii, România aşteaptă în acest moment o aprobare din partea Comisiei Europene cu privire la reluarea, măcar parţială, a cultivării de plante modificate genetic. În acest sens s-a adus argumentul că, deşi s-a instituit interdicţia cultivării de soia modificată genetic, şroturile de soia de import modificate genetic sunt utilizate masiv pentru hrana animalelor, în zootehnie. Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Timiş confirmă că în judeţ se consumă anual aproape 40.000 de tone de şrot de soia de import, în mare parte provenind din culturi modificate genetic.
Soia “OMG” ar putea reveni ca şi cultură intensivă în România
Reprezentanţii Ministerului Agriculturii spun că în momentul de faţă, în România există un paradox legat de soia modificată genetic : deşi s-a instituit interdicţia culturilor de soia “OMG”, România face importuri masive de şroturi de soia modificată genetic din afara spaţiului comunitar, şroturi pe care le foloseşte în zootehnie. Întrebarea în acest caz este simplă : de ce nu ar produce România acele şroturi de import ?
Tocmai de aceea România a solicitat, la începutul acestui an, Comisiei Europene reluarea cultivării plantelor modificate genetic, fiind trimise deja la Bruxelles documente ştiinţifice pregătite de Academia Română, dar şi solicitări ale fermierilor, care doresc reluarea acestui gen de culturi, pentru care consideră că există un potenţial ce trebuie valorificat.
“Se ştie că soia este o problemă pentru România. În acelaşi timp, soia se constituie ca o bază importantă de import pentru Uniunea Europeană. Sunt aproape 40 de milioane de tone importate anual, din care peste 90% este soia - care provine din zonele în care se cultivă soia să spunem obţinută prin inginerie genetică sau prin te