Scandalurile legate de politicile cel puţin discutabile prin care o serie de corporaţii internaţionale farmaceutice le-au promovat în ceea ce priveşte testarea medicamentelor produse s-au succedat în ultima perioadă. Un apect de natură să ridice serioase semne de întrebare e faptul că sunt publicate dezvăluiri legate de situaţiile de genocid ştiinţific abia după zeci de ani de la finalizarea dezastruoasă a unor campanii de experimentare a efectelor pe care le au unele produse farmaceutice noi.
Est-germanii, cobaii occidentalilor
După mai bine de 20 de ani de la căderea Zidului Berlinului, presa germană a dezvăluit că grupuri farmaceutice occidentale de prestigiu au testat medicamente în Germania de Est, oferind în schimb regimului comunist din Republica Democrată Germană importante sume în valută. Astfel, mai mult de 2.000 de est-germani au fost subiecţi pentru testele care au început în 1985 şi s-au încheiat odată cu căderea Zidului Berlinului, în 1989. Mai multe firme occidentale au testat, în acest interval de timp, în RDG, produse farmaceutice, printre acestea numărându-se şi firme care fac azi parte din corporaţia Novartis şi care au efectuat teste clinice pentru antidepresivul Brofaromin, în regiunea Plauen, în Saxonia.
Un martor, Karin Forner, a declarat că, în 1989, mama sa, care suferea de o depresie cronică, a fost primită la un spital din Paluen doar în schimbul participării în cadrul unui studiu. Tratată cu antidepresivul Brofaromin, femeia a slăbit mult şi părea că a pierdut orice contact cu realitatea. Abia după ce a încetat tratatamentul, a început să îşi revină. Potrivit presei germane, nicio autorizare de introducere pe piaţă a acestui medicament nu a fost, de altfel, cerută în vreo ţară occidentală.
O altă companie care a derulat experimente în Germania de Est este Ciba-Geigy. Ac
