Dacă atitudinea tinerilor de astăzi nu se va schimba, peste 20 de ani, cetăţenii României vor fi mai puţin toleranţi şi mai slab informaţi. Tinerii din oraşele mari nu prea se mândresc cu faptul că sunt români. Situaţia este însă ceva mai bună în mediul rural, arată o cercetare recentă.
Peste jumătate dintre elevii de clasa a XII-a nu se simt mândri că sunt români, 54% consideră că a fi bun cetăţean înseamnă doar să respecţi legile şi 39% din tineri cred că o astfel de calitate nu are legătură cu implicarea socială sau politică. Sunt doar câteva dintre concluziile studiului „Implicarea civică şi politică a tinerilor", realizat de Fundaţia Soros România şi dat publicităţii săptămâna aceasta.
Trăsături principale
Pe baza cercetării, realizate în perioada 13-20 noiembrie 2010 pe un eşantion de 5.861 de elevi din 86 de şcoli din toate judeţele, din mediul urban şi rural, specialiştii de la Fundaţia Soros au încercat să schiţeze portretul viitorului cetăţean român. Potrivit lor, dacă elevii din prezent îşi vor păstra atitudinile formate acum, cetăţenii de peste 20 de ani nu vor fi cu mult diferiţi de cei din prezent.
- Se vor simţi mai puţin mândri că sunt cetăţeni români decât cei din prezent.
- Vor fi, în continuare, cetăţeni care declară că se simt ataşaţi de democraţie dar, în acelaşi timp, vor considera că alte forme de organizare a sistemului politic, precum un lider puternic, care nu-şi bate capul cu Parlamentul şi cu alegerile, sau un regim militar, ar putea fi soluţii bune pentru România.
- Vor respinge alte grupuri sociale, „diferite" după un criteriu sau altul: nu vor accepta persoanele cu alte preferinţe sexuale, vor respinge rromii, după cum vor respinge şi maghiarii, musulmanii sau evreii.
- Vor considera că statul ar trebui să fie puternic, să intervină în domeniul economic şi, mai cu seamă, să fie responsabil
