Speranţa de viaţă este un indicator extrem de relevant al eficienţei sistemelor de asigurări medicale, dar şi al nivelului de trai. În cazul românilor, speranţa de viaţă este încă departe de cea a cetăţenilor ţărilor vest-europene, care trăiesc, în medie, cu zece ani mai mult.
Decalaje majore între Est şi Vest
Potrivit ultimului raport al Comisiei Europene privind demografia, publicat zilele trecute, europenii trăiesc mai mult şi în condiţii mai sănătoase, speranţa medie de viaţă crescând într-un ritm de două-trei luni în fiecare an. Astfel, speranţa de viaţă medie la nivelul Uniunii Europene este de 76,4 ani la bărbaţi şi 82,4 ani la femei.
Totuşi, acest indicator mediu nu este foarte relevant pentru spaţiul european, având în vedere că este o medie a unor indicatori care diferă foarte mult de la ţară la ţară, existând un decalaj major între speranţa de viaţă a vest-europenilor şi cea a cetăţenilor din statele comunitare estice.
Dacă în Franţa femeile au o speranţă de viaţă de 85 de ani, iar în Suedia bărbaţii au o speranţă de viaţă de 79,4 ani, în România femeile au o speranţă de viaţă de 77,4 ani (cea mai mică dintre toate ţările comunitare), iar speranţa de viaţă medie a bărbaţilor români este de 69 de ani. Se remarcă, în acest sens, diferenţe foarte mari, de peste zece ani, între durata medie de viaţă a unui cetăţean din ţările vest-europene şi cea a unui român. Cel mai mult trăiesc, în medie, cetăţenii europeni din Franţa, Spania, Italia şi Suedia. La coada clasamentului se regăsesc Ungaria, Bulgaria şi România, cu indicatori ai speranţei de viaţă relativ similari.
Timişul are cea mai mare speranţă de viaţă din zona de vest
„Speranţa de viaţă este un indicator stabilit anual, în cadrul Anuarelor statistice”, precizează Sorin Belea, directorul Direcţiei Judeţe
