Aproape de locul unde Dunărea se uneşte cu Marea Neagră, grecii au întemeiat o colonie înfloritoare, cu 25.000 de locuitori şi monedă proprie. Cel mai vechi oraş din ţara noastră a fost transformat apoi de romani în cea mai importantă urbe din Scythia Minor.
Atunci când spui vacanţă, următorul gând e îndreaptat către o posibilă evadare în natură şi, cum Sărbătorile de Paşte se apropie, cetatea Histria este unul dintre locurile ce merită să fie vizitate.
Zidul exterior al cetăţii, parţial restaurat La 30 de kilometri de Constanţa, pe drumul spre Delta Dunării, istoria a fixat un bastion al civilizaţiei: Cetatea Histria, spaţiul în care timpul a rămas o carte deschisă.
Valea regilor
Înainte de a ajunge la cetate, monotonia este spartă de tumuli funerali (movile de pământ ridicate deasupra unui mormânt în scop de protecție). Nu degeaba zona este considerată o vale a regilor. Din păcate, s-au făcut foarte puţine săpături în această privinţă. Dezvoltarea zonei forţată a distrus mai multe morminte. Odată cu construirea mai multor vile de vacanţă în zona de protecţie 0 a cetăţii s-au distrus mai mult de trei astfel de morminte.
La Gura Sacră a Istrului
Pe un teritoriu scăldat de ape şi bătut de vânt, vestigiile Cetăţii Histria se întind pe şapte hectare presărate cu bazilici, terme, temple, pieţe şi necropole. Chiar la intrarea în fosta aşezare a fost construit muzeul, care între zidurile sale a adunat secole de istorie, reconstituite de-a lungul a aproape 100 de ani de cercetare arheologică.
Imagine panoramică a cetăţii Aici, acum mai bine de două milenii şi jumătate, bogaţii negustori din Milet au debarcat şi au înfiinţat prima colonie grecească. Aşa începe povestea celui mai vechi oraş din ţara noastră, pe care grecii l-au ridicat, iar romanii l-au dus pe culmile prosperităţii.
Scrieri şi dovezi
