Praful ucide, anual, 200.000 de europeni. Este vorba de praful compus din particule mai mici de 10 microni. Aceste particule, notate PM10, sunt generate şi natural - de vulcani, furtuni, arderi de vegetaţie, aerosoli marini etc., dar şi de activitatea umană - industrie, trafic, încălzirea locuinţelor etc.. Ele sunt inhalabile, adică trec de filtrul nazal şi ajung, cu aerul, în plămâni, provocând astm, cancer pulmonar, moarte timpurie, boli cardiovasculare. Particulele mai mici de un micron pot trece în sânge şi astfel atacă alte organe interne. Evident, gravitatea efectelor variază în funcţie de compoziţia particulelor.

Cât praf putem inhala fără riscuri majore pentru sănătate

Uniunea Europeană a stabilit 915 arii de calitate a aerului (zone şi aglomerări), răspândite în toate statele membre. 21 dintre acestea sunt în România.

În noiembrie 2009, Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României, pentru depăşiri ale concentraţiilor maxime admise de PM10, în 17 din cele 21 de zone.

Concentraţiile maxime admise în UE, începând cu anul 2005, sunt de 50 de micrograme/mc/zi.Ce derogare am cerut şi ce am obţinut

România a cerut Comisiei o derogare pentru 11 din cele 17 zone.

Derogările se acordă în funcţie de existenţa unor factori (condiţii atmosferice) care fac imposibilă respectarea ţintelor de poluare, chiar în condiţiile aplicării planurilor de mediu agreate cu Uniunea Europeană. După epuizarea procedurilor intermediare, Comisia a decis, miercuri, că derogarea nu se justifică decât pentru două din cele 11 zone. Joe Hennon, purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru Mediu, Janez Potočnik, a declarat, pentru gândul, că cele două zone sunt RO0399 Sud şi RO0798 Copsa Mică-Mediaş.

Astfel, în momentul de faţă, CE consideră că România nu a luat măsurile ce se impun pentru limitarea poluării cu