PD-L face un joc periculos pentru viitorul partidului sau. O admite insusi premierul, care nu scapa nicio ocazie sa afirme ca intre destinul tarii si al democrat-liberalilor, il alege pe primul. Prin urmare sacrifica sansele PD-L in numele restabilirii echilibrului bugetar, al reformei unor sisteme care au asteptat dreapta randuiala timp de 20 de ani si al iesirii din criza.

Sunt de acord cu necesitatea acestora, dar nu-l pot crede pana la capat. Si asta deoarece a alocat bani de drumuri, canalizari, scoli si biserici cu predilectie primariilor pedeliste - dezechilibrul este evident pentru oricine citeste Hotararile sale de Guvern, nu ma raportez la infierarile partidelor din Opozitie, care au in obiectul de activitate sa critice Puterea, nu s-o laude. In plus, proiecte mari de investitii au ajuns la firme conduse de apropiati ai PD-L - acuma, sa nu fiu ipocrit, acesta-i obiceiul pamantului de fiecare data cand se schimba culoarea politica a Guvernului.

Daca n-ar exista aceste mici amanunte, as baga mana in foc ca revenirea salariilor bugetarilor la nivelul de dinaintea lui iulie 2010 este o masura reparatorie decisa exclusiv pe calcule bugetare. Dar sunt convins ca ratiunea calendarului este electorala. Ca in pilda cu evreul care se plange lui Dumnezeu ca are un spatiu locativ prea mic, iar Cel de Sus il pune sa vare in casa, pe rand, porcul, gainile si vitele, si apoi sa le scoata, ca sa constate cat de respirabil devine aerul.

Asa si cu bugetarii. In 2012 le va reveni inima la loc, dar tocmai de asta spun eu ca PD-L face un joc periculos. Cine se bazeaza pe bucuria dascalilor, medicilor, functionarilor publici din momentul repararii buzunarului risca enorm.

Romanii au traversat cea mai neagra perioada de dupa revolutie, impactul crizei economice a fost naucitor - eu nu pun situatia sociala pe seama incapacitatii guvernanti