Marţi, 12 aprilie a.c., în plenul Sesiunii ordinare de la Strasbourg a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), senatorul Titus Corlăţean, membru al Delegaţiei române la APCE, a adresat o întrebare scrisă lui Ahmet Davutoglu, ministrul turc al afacerilor externe şi Preşedinte în exerciţiu al Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei. Întrebarea a făcut referire la recentele declaraţii ale unor înalţi oficiali din Ungaria, care promovează acordarea de către autorităţile române de drepturi colective şi autonomie teritorială pe criterii etnice pentru minoritatea maghiară care locuieşte în România. Titus Corlăţean a solicitat clarificări din partea Preşedintelui în exerciţiu al Comitetului Miniştrilor în legătură cu eventualele schimbări intervenite la nivelul organizaţiei în materia standardelor privind protecţia minorităţilor naţionale, standarde conform cărora drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale sunt drepturi individuale şi nu drepturi colective, iar autonomia locală admisă este cea de ordin administrativ şi nu cea fundamentată pe criterii etnice. În răspunsul Preşedintelui Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, transmis în scris senatorului român, se precizează că Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, Rezoluţia Comitetului Miniştrilor (97) 10 şi alte documente în domeniu vizează în mod exclusiv protecţia persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, ca drepturi individuale şi nu colective, aşa cum rezultă şi din acquis-ul Consiliului Europei şi practica în materie a Comitetului Miniştrilor. În continuare, se precizează că autonomia, ca standard general acceptat, are o natură administrativă, definită de Carta Europeană a Autonomiei Locale şi de protocoalele sale adiţionale, neexistând nicio conexiune între noţiunea de autonomie şi fundamentarea etnică a acestora. „Această poziţie confirmă încă o dată