Puţine mai sunt în momentul de faţă statele care să nu facă importuri masive de mărfuri din China. Mărfurile chinezeşti, care au de multe ori singura calitate de a fi ieftine au acaparat foarte multe pieţe, mai ales în actualul context economic, când preţul mic e cea mai apreciată calitate a unui produs. Această extindere globală a exporturilor Chinei poate avea, în unele circumstanţe, consecinţe deloc dorite, cel mai bun exemplu fiind cel al laptelui infestat cu melamină, un scandal care a plecat din China şi s-a extins rapid pe aproape tot globul.
Un scandal întins pe trei ani
Isteria laptelui contaminat cu melamină – un produs chimic toxic utilizat în producţia de mase plastice –, a început la jumătatea anului 2008 în China şi a devenit rapid o problemă internaţională, din cauza exportului de produse chinezeşti contaminate. Intuind ce impact va avea anunţul lor asupra exportului de produse alimentare, autorităţile chineze au şovăit până când au anunţat, în septembrie 2008, că aproximativ 53.000 de copii au avut nevoie de îngrijiri în China, dintre care aproape 13.000 au necesitat spitalizare, după ce au consumat lapte contaminat cu melamină. Majoritatea (82%) erau copii de până la doi ani. În prima fază s-a raportat moartea a şase bebeluşi în urma consumului laptelui infestat, dar ziarele internaţionale au speculat că, de fapt, numărul e mult mai mare.
Controverse extinse
Abia după două luni de la izbucnirea scandalului în China, în octombrie 2008, Guvernul chinez anunţa că, după încheierea unei anchete desfăşurate la nivel naţional, a detectat melamină în 31 de produse pe bază de lapte praf, adică 11,7% din totalul de 265 de produse verificate. Potrivit administraţiei însărcinate cu controlul calităţii din China, produsele depistate proveneau de la circa 20 de companii chineze.
