Bătrâna Doamnă face astăzi 66 de ani, vreme plină de urcuşuri şi coborâşuri. Campioana provinciei are „INTERZIS” la promovare, iar situaţia echipei nu e roză în momentul de faţă. Istoria echipei şi a stadionului UTA este strâns legată de cel care a dat naştere simbolului Aradului: baronul Francisc Von Neumann.

Neumann a prins patima fotbalului pe vremea când studia în Anglia. Îndrăgostit de Arsenal, la întoarcerea de la studii, Francisc von Neumann s-a hotărât să îşi facă acasă o echipă şi un stadion după chipul şi asemănarea tunarilor de pe Highbury. Construcţia “Micului Highbury” de Arad a început în 1940 şi avea să fie inaugurat şase ani mai târziu, pe 1 septembrie 1946 cu ocazia meciului ITA Arad- Ciocanul. L momentul inaugurării stadionul era cel mai frumos din întreaga ţară.

Se spune chiar că iarba de pe gazon ar fi fost cu containerele adusă din Anglia. Fapt mai puţin cunoscut, sau poate chiar uitat, pe lângă ITA, baronul a mai deţinut o echipă de fotbal, auxiliară fabricii de spirt şi drojdie - Indagrara. Aceasta a activat însă doar în diviziile inferioare.

A fost exigent şi a luptat întotdeauna pentru a fi pe primul loc. A achiziţionat cei mai buni jucători din ţară şi a impus standardele cele mai înalte. A recompensat întotdeauna meritul şi valoarea. La victorii fotbalişti ITA-ei erau premiaţi de el personal, în bani sau chiar, după cum s-a întâmplat o dată, în biciclete

UTA, 1968-1969

Minunea de la Feyenoord

Arădenii câştigau trofeul naţional chiar în anul înfiinţării clubului. ITA era vedeta campionatului intern cand vecinii de la Timişoara jucau în „B“.Începutul anilor 50 a fost poate cea mai bună perioadă din istoria UTA-ei, decada fiind excelentă şi pentru rivalii timişoreni.

Clubul arădean, care în acea vreme s-a numit ITA şi apoi Flamura Roşie, a ajuns la denumirea pe care o poartă şi azi în sezonul 1958