Initial n-am inteles la ce trebuia sa mediteze Ioan Nelu Botis vreme de o zi inainte de a lua o decizie in privinta demisiei. Era suficient sa puna mana pe Codul Penal si sa citeasca articolul 253 referitor la conflictul de interese.
Acesta spune: "Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, indeplineste un act ori participa la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, sotul sau, o ruda ori un afin pana la gradul II inclusiv, sau pentru o alta persoana cu care s-a aflat in raporturi comerciale ori de munca in ultimii 5 ani sau din partea careia a beneficiat ori beneficiaza de servicii sau foloase de orice natura, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a ocupa o functie publica pe durata maxima".
Faptele stau asa: in casa domnului Botis, ministru al Muncii, isi are sediul o asociatie, condusa de fosta lui sefa de cabinet. Asociatia o plateste pe d-na Botis pentru servicii de consilier, pentru un proiect derulat cu fonduri europene si guvernamentale, proiect aprobat de o agentie in subordinea ministrului Muncii. D-na Botis a incasat asadar salariul din bani europeni si guvernamentali aprobati de institutia condusa de sot, caci alti bani ONG-ul respectiv n-are. S-or potrivi faptele acestea cu articolul 253 CP? Eu zic ca da.
Dar si sa nu fie vorba despre o chestiune penala, domnul Botis insusi recunoastea inca de la inceputul scandalului, adica de luni seara, ca ar putea avea o problema morala. Atat doar ca ea nu pare a-l deranaja decat in raport cu imaginea PD-L, caci tot domnia sa ne-a spus ca va demisiona daca prin situatia sa va afecta imaginea partidului si daca ANI va sesiza vreo neregula.
Asa am inteles si la ce a meditat Ioan Nelu Botis, (sunt fascinat de pleonasmul din numele sau), la o modali