Reprezentanţii a cincizeci de state, printre care şi România, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-au întâlnit, marţi, la Kiev, pentru a comemora 25 de ani de la catastrofa nucleară dar şi pentru a strânge cele 740 de milioane de euro care lipsesc pentru finalizarea celui de-al doilea sarcofag care ar trebui să îmbrace reactorul de la Cernobîl.

Premierul francez, François Fillon, a declarat, potrivit cotidianului francez Le Monde, că au fost strânşi 550 de milioane de euro şi că este "încrezător în faptul că ţările care nu au putut anunţa azi o cifră vor fi în măsura în care să ia această decizie în scurt timp".

România a fost reprezentată la comemorare de preşedintele Senatului, Mircea Geoană, care a anunţat că România va adera la Declaraţia de la Kiev pe tema siguranţei nucleare şi a adăugat că şi Bucureştiul a contribuit financiar la finalizarea lucrărilor de la reactorul 4, dar nu a precizat însă o sumă.

Primul sarcofag, care înveleşte în prezent reactorul, nu ar rezista intemperiilor, iar suprafaţa crăpăturilor din structura sa de beton şi oţel este estimată la 100 m², potrivit cotidianului Le Monde. De asemenea, sarcofagul ar dat deja semne de fragilitate, fapt ce reprezintă o ameninţare "inacceptabilă", ţinînd cont de faptul că sunt aproape 4 tone de praf radioactiv care ar putea fi eliberate în aer dacă acesta cedează.

Proiectul construirii celui de-al doilea sarcofag, care costă 990 de milioane de euro, este considerat "faraonic" de jurnaliştii francezi care susţin că numai osatura metalică va cântări 18 000 de tone, aproape de trei ori mai mult decât Turnul Eiffel care are 7 300 de tone, şi va avea o înălţime de 105 metri, de două ori mai mare decât Arcul de Triumf, şi o lungime de 150 de metri. Structura gigant va fi contruită la vest de reactorul numărul 4, iar după ce va fi gata, va fi deplasată 200 de metri