Muzeul din Bagdad revine în atenţia publicului datorită unui articol scris de un cubanez şi preluat de presa internaţională. Enrique Gonzalez-Manet scrie într-un editorial intitulat "El trágico destino del Museo de Bagdad" (Destinul tragic al Muzeului din Bagdad) publicat de portalul de cultură numit cubarte că, în trecut, instituţia care avea un tezaur de 200.000 de ­artefacte (n.r. - obiecte făcute de mâna omului) concura cu Muzeul "Victoria şi Albert" din Londra, la capitolul comori. Dacă instituţia londoneză mai găzduieşte în cele 145 de galerii de artă o parte din cultura islamică, Muzeul din Bagdad încearcă să îşi recupereze exponatele dispărute în urma prăbuşirii regimului Saddam Hussein. Multe din piese au căzut şi în mâna jefuitorilor care au devalizat muzeul. Cu toate acestea, în iunie 2009, instituţia şi-a redeschis porţile. Evenimentul, considerat de Ministerul Culturii din Irak drept "prematur" din cauza problemelor de securitate, nu a avut efectul scontat, muzeul nereuşind să-şi recâştige reputaţia de odinioară. Totuşi, 6.000 de piese dintr-un total de 15.000 de obiecte care au fost furate au fost recuperate şi expuse la Bagdad. Siria a înapoiat Irakului 701 piese, Iordania - 2.466 de piese, iar Statele Unite - 1.046 de piese. Suedia, Italia, Peru şi Egipt au returnat şi ele obiecte de artă muzeului irakian.

Exponatele de la Bagdad, traficate pe piaţa neagră sau aflate în alte muzee ale lumii

Enrique Gonzales-Manet scrie în articolul său şi că, ulterior dispariţiei din muzeul de la Bagdad, multe piese au ajuns la Los Angeles sau New York. Dintre acestea, ssusţine autorul, "leii înaripaţi de granit" au rămas în patrimoniul irakian, fiind cruţaţi de furt, având în vedere că fiecare cântea 25 de tone. În vechiul muzeu din Bagdad erau expuse şi comori ale Persiei antice, precum o colecţie de 20.000 de tablete de argilă inscripţionate,