Referendumul pentru Legea Capitalei, care va avea loc în luna iunie, a stârnit confuzie în rândul cetăţenilor cu drept de vot din Bucureşti. Cele şapte întrebări, în special felul cum au fost formulate, stârnesc nedumerire. Tocmai de aceea peste 50 de ONG-uri au cerut Consiliului General al Municipiului Bucureşti, într-o scrisoare deschisă, amânarea referendumului la o dată care să permită organizarea de consultări publice. În textul scrisorii se susţine că întrebările propuse sunt formulate tendenţios, confuz şi retoric.

Prevederile din Legea Referendumului sunt suficient de clare. În Capitolul III la articolul 14 se precizează următoarele: "(1) Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean. (2) Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale respective". Este clar că nu există o limită în ceea ce priveşte numărul de întrebări la care trebuie răspuns afirmativ sau negativ. Dacă legea e clară, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre setul de întrebări conceput şi adoptat de consilierii locali. Cetăţenii vor trebui să se pronunţe cu da sau nu la următoarele întrebări: "1.Sunteţi mulţumiţi de modul în care s-a dezvoltat Capitala?; 2. Vă doriţi o Capitală cu şase sectoare şi o singură administraţie?; 3. Vă doriţi o Capitală cu şase sectoare şi şapte administraţii?; 4. Sunteţi mulţumit de curăţenia în Bucureşti?; 5. Vă doriţi o arhitectură unitară pentru Bucureşti?; 6. Sunteţi de acord cu reducerea cheltuielilor aparatului din administraţia Bucureştiului?; 7. Sunteţi de acord ca Bucureştiul să fie condus de primarul general alături de Consiliul General al Municipiului Bucureşti?". La acest set de