Am urmarit in ultimele zile/saptamani disputa in jurul pretului argintului intre Horia si Flavian. Partea amuzanta este ca Horia este speculator dar fara pozitii in piata metalelor pretioase (deocamdata) iar Flavian corespunde prototipului investitorului, dar fara detineri importante de argint fizic (tot deocamdata). Asadar, argintul joaca rolul aici mai degraba de concept decat de instrument. Pretextul pentru o noua bula din perpectiva lui Horia, antidotul actualului sistem monetar corupt pentru Flavian, scrie Cristian Dogaru pe blogul lui.

Horia mizeaza pe o corectie iminenta, Flavian pe o crestere sustinuta a la long (daca dolarul are potential infinit de scadere, pana la a deveni hartie igienica, argintul are in consecinta potential nelimitat de crestere). Culmea este ca amandoi pot avea dreptate, pe termen scurt Horia, pe termen lung Flavian. Pozitia mea este oarecum la mijloc. Am ceva argint monede din care am vandut o treime marcand o parte din profit. Am facut chiar un experiment anuntand intentia de a vinde pe blog. Anuntul a stat vreo 3 zile, timp in care am fost cautat de…2 cumparatori interesati (unul din ei fiind fratele lui Flavian). Asta in conditiile in care argintul creste…va dati seama ce succes as fi avut pe fondul unor corectii de pret…Ma rog, trebuie spus ca l-am vandut la pretul oficial al dealerilor de monede (minus costurile cu transferul bancar si taxele de expeditie)…poate cu un discount aplicat as fi gasit si alti musterii.

Cum am mai scris aici, nu mai cred in scenariul hiperinflationist. Presupune prea multe convulsii sociale (pe care nu stiu cine si le asuma) si are ca principali perdanti pe protejatii actuali ai crizei, bancile (cand hiperinflatia le-a lovit puternic fie erau banci de stat, fie la putere erau partide totalitare, actualii politicieni fiind extrem de sensibili la lobby-ul bancar). Nu exclud insa o r