Freedom House a publicat al doilea studiu asupra situaţiei libertăţii internetului. 37 de ţări au fost analizate, iar concluzia este neliniştitoare: în multe state, autorităţile îşi intensifică eforturile de a controla activităţile utilizatorilor.
Mulţi analişti sunt de părere că unul dintre factorii importanţi în reuşita recentelor revoluţii din lumea arabă a fost folosirea internetului de către tinerii demonstranţi; platformele Facebook şi Twitter au fost folosite pentru organizarea demonstraţiilor, iar filmele înregistrate de participanţi-unele dintre ele documentând abuzuri ale forţelor de ordine-erau postate pe YouTube la scurt timp după înregistrare, permiţând astfel întregii lumi să fie părtaşă la evenimente care aveau loc, uneori, în afara razei camerelor de luat vederi ale televiziunilor internaţionale.
Puterea internetului ca forţă a schimbării nu a rămas însă ascunsă nici celor care trebuie să se teamă de ea-în primul rând, guvernele autoritare, dar şi cele ale unor state democratice, cum ar fi Turcia sau Coreea de Sud.
„Libertate" nu se găseşte pe net
Principala metodă de control este, conform raportului Freedom House, blocarea site-urilor şi blogurilor antiguvernamentale sau prodemocratice - sau a unor siteuri care pot conţine mesaje care nu convin autorităţilor. Astfel, în Coreea de Sud nu pot fi accesate unele siteuri nord-coreene, inclusiv contul de Twitter al vecinului din nord. În Turcia, YouTube a fost blocat timp de mai mult de doi ani (ceea ce nu i-a oprit pe turci să găsească modalităţi de a ocoli fenta cenzura, YouTube ajungând pe locul opt în clasamentul celor mai populare siteuri accesate din Turcia). În Vietnam, interdicţia accesului la Facebook a avut rezultate asemănătoare: în numai un an, numărul utilizatorilor vietnamezi s-a dublat.
Pe de altă parte, autorităţile nu sunt peste tot la fel de nepăsătoare ca
